Centrul „mafiei de cersetori“?

by

rumänische Übersetzung des Artikels : Hochburg der „Bettelmafia“

gumpendorferstraßePoza unei familii din strada Gumpendorfer

Legenda: Autoritatile municipale si media umilesc folosind expresia “mafia cersetorilor”: Locuitorii unei case din cartierul 6, care s-au refugiat in Viena din cauza frigului si a foamei din Romania.

 

Centrul „mafiei de cersetori“?

Prezentarea punctului de vedere local al BettelLobby, Viena ( Prezentare pe plan local  a punctului de vedere activistilor pentru dreprutile cersetorilor din Viena).

Exista multe astfel de case in Viena, cu tencuiala cazuta, ziduri umede si gunoi in mijlocul curtii. Cauza pentru care a fost asaltata imediat aceasta casa din strada Gumpendorfer din Viena de catre 200 de politist si procurori este cu totul alta: Aici traiesc vanzatori de ziare si solicitanti de azil. Datorita faptului ca, cativa dintre acesti locuitori cateodata au cersit si pe langa asta mai vin si din Rominia, purtatorului de cuvant al autoritatilor i-a fost de ajuns sa afirme despre ei ca alcatuiesc o “banda de de cersetori“.

Deja de inainte de Craciun ziarul Kronen a indicat casa din strada Gumpendorf ca punctul central al „mafiei de cersetori“ fapt cu care provoaca tot mai multa injosire si discriminare rasista. Dar si purtatorul de cuvant de la ÖVP, Wolfgang Ulm s-a simtit motivat in aceasta problema: “Autoritatea trebuie sa procedeze neaparat!” cerea el unison cu ziarul Krone.

In vizita la „mafie“

In 20.12.2012 am fost pentru prima data in vizita in casa din strada Gumpendorfer. Era seara. Un prieten m-a intrebat daca nu cumva imi e frica sa merg singura in casa aceea. Si in Bulgaria am fost avertizata inainte sa intru singura intr-un cartier de rromi. Despre care prejudecata este ca locuitorii rromi ar fi criminali – se gandeste majoritatea. Si totusi cand am vizitat pentru prima data asezarile rromilor din Sofia, in ciuda ingrijorarii mele, teama mea a trecut instantaneu. M-au primit cu mare drag.

Nici o data nu am avut experienta neplacuta. Nici in casa din strada Gumpendorfer nu a fost altfel. Robi, un barbat tanar din Pitesti, (Romania) a fost primul pe care l-am intilnit acolo.

’’- Aici nu exista „mafie“, aici sunt cei mai multi “saraci”’’, rade el, si imi arata camera-bucataria-garsoniera unde stau parintii, sora, fratele, verisorul, unchiul si matusa. Peretii sunt vopsiti in culoare rosu deschis, iar pe toate paturile si canapele din camara sunt intinse  cearceafuri si paturi colorate. Imediat mi se cere sa stau jos si sunt servita cu o racoritoare. Robi si familia lui vorbesc germana. Ei sunt de opt ani in Austria si se zbat prin viata de zi cu zi. Locuesc cand aici, cand colea. ’’- Tot este mai bine decat in Romania’’, spune mama lui Robi. Pentru ca in Romania au avut casa, dar nu au avut ce manca. Tata lui Robi povesteste ca inainte a lucrat in Austria ca si agricultor, dar mai rar, doar cand i s-a oferit o sansa.  Principal vinde ziarul „The Global Player“. Ar putea vinde si 10-20 de ziare pe zi, iar de Craciun a castigat pana la 20 de Euro pe zi, pentru ca oamenii au dat mai multi bani. Dar cand nu este zi de sarbatoare, este mai greu. Si ceilalti membri ai familiei vand ziarul „The Global Player“. Robi merge zilnic la Schwechat, deoarece in Viena cele mai bune locuri de vandut sunt deja ocupate.

Chirii de oroare in Viena

500 der Euro costa chiria micului apartament. Insa familia nu a trebuit sa plateasca cautiune si comision.’’- Ne este tare greu sa gasim un apartament!’’, spune tatal lu Robi. Cei care au cautat apartament in ultima vreme inteleg despre ce este vorba: chirie scumpa, trei luni chrie de platit in avans plus cautiune. Politica inchirierii apartamentelor care uneori se bazeaza pe rasism, are in ordinea de zi excluderea persoanelor cu venituri mici, somerilor sau a celor care lucreaza „independent”. Cei care vor sa aibe un apartament in Viena, trebuie sa aibe un salariu cu venit lunar, salariu in medie mare. Oamenii care traiesc de pe o zi pe alta abia daca au vreo sansa. Cu exceptia unor anumite case: casele unde proprietarii au aflat ca apartamentele mici, dotate minim, se pot da in chirie la oameni saraci care accepta conditii  ca mucegaiul, intunericul si galagia. ’’- Noi am trait deja in multe case, cateodata mai bine, cateodata mai rau’’, im spune tatal lui Robi. Multi dintre locuitorii din strada Gumpendorfer mi-au confirmat, ca proprietarul casei este un om bun. Asa ca ii dau numarul meu de telefon administratorului, cu rugamintea ca propiertarul sa ma sune personal. In ziua urmatoare ma suna Prosper Novak. El este angajatul personal al proprietarului casei din strada Gumpendorfer. ’’- Oamenii ne roaga sa le dam apartamente.’’, spune Novak. ’’- Noi nu suntem speculanti. In strada Gumpendorfer nu exista chiriasi pe care am vrea sa ii dam afara!’’, ma asigura el, in timp ce aveam banuieli referitoare la oare cum ar putea decurge inchirierea: in felul tipic pietii imobilare din Viena? Adica in modul de a scumpi pretul imobilului dandu-i afara pe chiriasi si marind astfel valoarea caselor si avand sansa de a le putea da din nou in chirie sau de a le vinde? Pentru casa din strada Gumpendorfer exista deja o data exacta de cerere a demolarii. Dar  cel mai probabil este faptul ca locatarii, chiriasii vor putea locui aici, pana cand va exista un plan concret legat de viitorul casei.

 

Marea razie

Locuitorii cartierului, vecinii din imprejurimi se simteau deranjati de prezenta chiriasilor din strada Gumpendorfer si au chemat politia. In data de 22. januarie  2013, un numar de  15 functionari de la Magistrat si 200 de politisti asaltau casa si controlau locuitorii de acolo. Copii si adultii au trebuit sa astepte si sa stea in frig timp de patru ore. Citiva dintre ei nici nu avusera ocazia de a se imbraca cald. Apartamentele fusesera controlate de Personalul de la Sistemul Public de Constructii si de cei de la Sanatate, dar si de cei de la Wien Energie (Ernergia Viena). Au fost gasiti pereti ridicati fara autorizatie, curent electric care era ilegal si locuitori neregistrati.“Senzatie in sediul principal a mafiei cersetorilor” era titlul articolului din ziarul Krone din ziua urmatoare a raziei, iar ziarul “Österreich” a numit locatia  „Gasca de cersetori din cartierul principal”. In ziarul “Österreich” aflam informatia, ca acolo traiesc un numar de 193 de oameni si printre ei ii putem gasi pe cei care se organizeaza sa cerseasca in mod agresiv la Naschmarkt si in centrul Vienei. Tocmai deoarece eu personal am vrut sa aflu cum a putut da in scris ziarul o astfel de stire, am sunat la telefon Agentia de Presa a Directiei de Politie din Viena. Adina Mircioane, purtatorea de cuvant de la politie nu a putut confirma (dovedi) faptul cum ca toti cei 193 de locuitori ar fi cersit “agresiv” si “organizat” la Naschmarkt si in centrul Vienei.

’’- Doar pentru faptul ca asa scrie in ziar, nu inseamna ca este adevarat.’’ Expresia „mafia de cersetori“ a fost folosita la fel de usor de catre purtatoarea de cuvant a politiei ca si de ziarul Krone.’’- Cei mai multi care au fost vazuti acolo proveneau mai ales din Romania si sunt bine cunoscuti in lumea cersetorilor.’’

’’- In acest caz deci, se poate vorbi atunci despre “mafia de cersetori“?’’

’’- Da, acest lucru se poate spune si confirma in mod absolut, pentru ca s-au inmultit. Faptul ca lucreaza impreuna si coopereaza intre ei este bine stiut’’, raspunde Mircioane. ’’- In afara acestui fapt, multi dintre locatari sunt deja inregistrati in Indicele cersetorilor.’’

’’- Exista deci un Registru al cersetorilor?’’

’’- Eu nu stiu sigur, daca are sau nu fiecare cartier un astfel de registru, dar in primul rand de acest registru este nevoie in inspectiile cartierelor unde se afla mai multi cersetori.’’

’’- Acesta deci este un registru in care cersetorii aflati in evidenta politiei sunt registrati?’’

’’- Aceasta metoda este doar pentru utilizare interna’’, ma asigura Mircioane.

Notie si dovezi referitoare cum ca ar exista procseneti nu s-au gasit in strada Gumpendorfer. La intrebarea mea: ’’- De ce sunt acei oameni considerati ca ar face parte din „mafia de cersetori“?, ea imi raspunde: ’’- Pentru ca fac parte de pe scena de cersetori cunoscuti’’.

Conversatia cu purtatoarea de cuvant Mircioane mi-a fotificat impresia, cum ca oamenii care cersesc impreuna sau impart informatii despre cersitul in sine, in interpretarea politiei sunt cercetati pentru „cersire organizata” si vazuti ca o „mafie a cersetorilor”. Eu am mai dat inca o data in scris intrebarea mea catre Presa politiei, o intreabre referitoare la ce inseamna exact „cersire organizata” si cand i se spune cuiva ca ar fi „cersetor organizat”? Doar ca, aceasta intrebare ramane deschisa. La intrebarea referitoare la ce stie politia in general despre asa-zisii procseneti, primesc raspunsul: ’’Doar in anumite cazuri sunt obligati cersetorii sa dea mai departe banii cersiti. Si evident, in acest caz se incepe o investigatie.’’ Intrebarea, cati „procseneti” cunoaste politia, ramane tot neraspunsa.

Dupa actiunea politiei ne-am dus impreuna cu cateva volntare de la BettelLobby in casa ‚cu pricina’ de pe strada Gumpendorfer, unde am descoperit ca totul a ramas neschimbat. Si de  aceasta data am fost invitate de catre familiile ospitaliere in apartamentele lor. Si acum au fost la fel de ospitalieri si am fost invitate de catre mai multe familii in apartamentele lor. Multi dintre ei provin din Romania si se numara printre minoritatea rroma din Rudari.

Majoritatea vinde ziare sau lucreaza sezonal. Ei au aflat de la neamuri si vecini din tara lor, ca in Austria ar avea posibilitatea de a scapa de foame.

’’- Cu razia de politie suntem deja obisnuiti,’’- spune o femeie din experienta, ’’dar de data aceasta a fost foarte infricosator din cauza ca au venit foarte multi si noi nu stiam ce sa intampla.’’  La intrebarea noastra referitoare daca stie cineva  daca cineva din casa ar fi dat bani la procseneti, femeia da din cap, insemanand „Nu”. ’’- Cum am putea? Noi nu castigam aproape nimic, nici chiria nu ne-o putem permite sa o platim.’’

’’ – Asta se spune mereu despre noi, ca sa scape de noi’’ – intrerupe discutia un tanar.

Si in ziarul „Wien heute” s-a scris un articol despre actiunea politei din strada Gumpendorfer. Si acest articol, la fel ca si cele mentionate anterior, a avut un limbaj cu o conotatie negativa si populista. In articol era vorba despre „Casa ororii” si despre „cazare de masa a cersetorilor.” Era vorba despre camere murdare, in ciuda faptului ca fotografiile aratau camere curate unde locatarii s-au amenajat si si-au aranjat lucrurile in limita posibilitatilor. Walter Hillerer, directorul de la Biroul de Interventii Urgente a primit cuvantul in articolul scris si a afirmat ca locuitorii fac parte dintr-o „banda de cersetori romani”. Indata ce eu m-am interesat despre afirmatia biroului, am primit ca explicatie:

’’- Exista indicatii cum ca, o parte dintre locuitori cersesc in Viena. Iar in casa mentionata locuiesc mai ales cetateni romani.’’

Cateva zile mai tarziu activistii de la „BettelLobby Vienna” au trimis o scrisoare deschisa primarului Häupl. Acea scrisoare a criticat modul in care functionarii orasului Viena foloseau cuvinte negative referitoare la cetatenii veniti din Europa de Est, oameni care sunt afectati de saracie, astfel marind atacurile ziarelor contra lor. Cuvinte cum ar fi: „mafia cersetorilor” si „banda de cersetori” rostite de catre functionari publici (reprezentanti oficiali ai autoritatilor) se pot folosi foarte bine in articole de ziar contribuind la incriminarea esteuropenilor afectati de saracie, a femeilor si stereotipurilor rasiste (case murdare, exploatare, mafie).

Am dat in cerinta ca autoritatile ar trebui informeze in mod obiectiv, in loc sa aibe o conotatie negativa, nelinistitoare si in loc sa dezorienteze. Politica sociala ar trebui sa ajute persoanele afectate de saracie si nu sa ii atace (nu sa se indrepte impotriva lor). Mai ales sa nu creeze tapi ispasitori. Dar mult timp mai trebuie sa treaca, pana cand autoritatile orasului Viena sa isi dea seama, ca modul acesta de procedura favorizeaza agravarea problemelor sociale si favorizeaza alegerile electorale al partidului rasist de dreapta. Primarul Häupl ne este dator cu un raspuns pana in ziua de astazi.

(Articol scris de Ulli Gladik si tradus de Antonia si Martina)

Werbeanzeigen

Schlagwörter: , ,

Eine Antwort to “Centrul „mafiei de cersetori“?”

  1. Hochburg der „Bettelmafia“? | BettelLobbyWien Says:

    […] Wien: Massiver Polizeieinsatz und rassistische Hetze gegen Armutsbetroffene Centrul “mafiei de cersetori”? […]

Kommentar verfassen

Trage deine Daten unten ein oder klicke ein Icon um dich einzuloggen:

WordPress.com-Logo

Du kommentierst mit Deinem WordPress.com-Konto. Abmelden /  Ändern )

Google Foto

Du kommentierst mit Deinem Google-Konto. Abmelden /  Ändern )

Twitter-Bild

Du kommentierst mit Deinem Twitter-Konto. Abmelden /  Ändern )

Facebook-Foto

Du kommentierst mit Deinem Facebook-Konto. Abmelden /  Ändern )

Verbinde mit %s


%d Bloggern gefällt das: